6 ore ”pierdute” în aeroport – 26 noiembrie 2016 ziua națională a peripețiilor

Declar ziua de 26 noiembrie, ziua internațională a peripețiilor. 6 ore ”pierdute” în Aeroportul Otopeni. Am pus ghilimelele pentru că nu le consider chiar pierdute, ador să-mi petrec timpul printre avioane.

Air 24 – În curând

Air24 - 26 noiembrie ziua cu peripeții în aeroport
Air24 – 26 noiembrie ziua cu peripeții în aeroport

Am hotărât în urmă cu ceva timp să lansez (sper cât mai repede) site-ul air24.ro. După lupte seculare și multe prezentări trimise către agenții, aeroporturi și companii aeriene, astăzi urma să îmbin utilul cu plăcutul și să zbor spre Timișoara.

Avem în plan să facem multe filmulețe pentru site din avioane, aeroporturile țării șau lumii și muulte altele. Am ales Timișoara ca primă destinație pentru că eu sunt din Arad. Am zis că așa reușesc să îmi văd ș ei eu familia.

Zis și făcut. Am cumpărat biletul la zborul Ryanair FR436 spre Timișoara și urma să plec la ora 8:40. Am ajuns ca de obicei mai devreme cu doua ore. Mi-am băut cafeaua, am vizitat aeroportul și asteptam să plec spre poartă.

 

Între timp Fidel Castro moare. Panicat, știind că nu am pe nimeni în redacție, mă apuc să sun colegii. Nu răspundea nimeni. Dau de Mihaela Dorobațu de la Huff.ro pe care o pun în priza. Nu reușeste să facă rapid știrea, hotărăsc să intru eu de pe telefon și sa scriu. Public. Mă mananca în….(știți voi unde) să fac niste modificari tehnice în site.

Stric tot ce pot, site-ul arăta ciudat. Mă zbat să rezolv problema. Hotârăsc că e cazul să deschid laptopul. Mă trântesc pe jos in mijlocul aeroportului și rezolv ce am stricat. Ies rapid la o țigară.

După ce fumeg puțin dau să mă uit la ceas. Arăta 8:20. Intru în panică. Fug spre poartă. Ajung prea târziu…avionul plecase din fața mea. Ies repede din zona de plecări și dau iama spre biroul Tarom. Știam că mai e un zbor Tarom la RO605 la 13:35 spre Timișoara. Prind ultimul bilet.

Bilet de avion Tarom RO436
Bilet de avion Tarom RO436

 

Mă duc să ma odihnesc la sosiri pe Otopeni la cafeneaua mea preferată. Îmi fac un mic birou în răcoarea de afară. Râd de prostia mea și realizez cât de bou am fost. Mă resemnez și aștept. Sunt hotărât să ajung în Arad.

Cea mai bună cafea se bea în Aeroportul Otopeni
Cea mai bună cafea se bea în Aeroportul Otopeni

Ziua mea ”bună” continuă cu iPhone-ul meu care se strică. Noroc că am trei telefoane. Aflu că e cod galben de ceață…mă gândeam că deja rămân iar la sol, de data asta din cauză de vreme.

Aflu cu bucurie că zborul meu nu este afectat. Acum aștept cuminte. La 3 metri de poartă să plec spre Timișoara. Să fac poze, filmulețe și sa îmi strâng tare în brațe familia.

Revin cu update, în caz că ziua mea insistă să fie nasoală.

Smart cook

Smart Cook s-a lansat ieri cu o reteta chiar simpla de facut, dupa cum mi-a promis producatorul cand am pus proiectul pe hartie.

Ideea? Este aceeasi pe care cu siguranta ati mai vazut-o si la alte proiecte (gen Tasty), insa va asigur ca vom aduce la momentul potrivit si „plusul” pe care stiu ca l-ati gasit in de fiecare data in produsele Smart Activity.

Acum ca l-ati vazut, sper ca v-a placut! Nu zicem ca ne-a iesit mai bine ca lor, dar ne bucuram ca-i al nostru.

Ma amuzam astazi cand ma uitam la colegii mei care se agitau in jurul calculatoarelor inainte de lansare, pentru ca imi aminteam de alte lansari…cand nu aveam echipa si eram doar Teo si eu, nu ne gandeam noi atunci la ce forta reusim sa prindem si ne miram ca au intrat 200 de unici/zi iar acum am ajuns sa ne raportam la sute de mii.

Sunt mandru ca evoluam frumos si sper s-o tinem tot asa.

Stim bancuri despre cutremur, dar ce habar avem de preventie?

Cutremurul din Bucuresti m-a facut sa sar din pat si sa trec la datorie.

In timp ce incercam sa ma dezmeticesc, sa deschid fluxurile de stiri, aplicatiile de monitorizare si sa-mi dau seama exact pe ce lume traiesc, am facut o cruce si i-am multumit lui Dumnezeu (rar fac asta…) ca n-a fost mai rau.

Imediat dupa ce am actualizat Revista Teo si Huff.ro cu stirea, am trecut la monitorizare si am constatat ca romanii au un simt al umorului foarte bine dezvoltat.

Bancurile cu Oana Roman care de fapt ar fi cazut din pat, Ozana Barabancea care de fapt sarea coarda si din aceste doua cauze s-ar fi miscat Romania, m-au dezgustat.

Inima mea batea tare, nu-mi ardea de glumele lor funny si nici de umorul care cred ca in astfel de situatii este bun, dar cu masura.

Ma intreb: Cati dintre cei care s-au dat zmei pe Facebook, lansand sa se inteleaga ca de fapt nu s-au cacat pe ei de frica, ci si-au amintit brusc de toate bancurile proaste, au habar despre ce dracu trebuie facut cand tavanul, mobila sau obiectele din casa ne cad in cap?

Cati dintre zmeii Facebook-ului au vizionat unul din clipurile de promovare a masurilor de siguranta la cutremur?

Sunt curios, desi mai bine n-as fi, ce o sa faca zmeii cand o sa-si culeaga mortii dupa un eventual cutremur major (sper sa nu vina ziua asta niciodata) care daramana Romania…?

Sunt un om cu un mare simt al umorului, fac glume multe si de foarte multe ori proaste, dar cred ca exista unele situatii in care trebuie sa citim mai bine ce dracu facem, daca pana cand ne scriem bancul pe Facebook pentru a atrage hohotele de ras ale prietenilor, vine o replica care ne face sa ajungem sub daramaturi.

Sunteti constieti zmeilor ca Romania nu este pregatita deloc pentru un cutremur major?

Nu ca Italia sau Japonia nu ar fi numarat mii de morti impreuna, dar la noi s-a blocat tara cand au ars oamenii aia in Colectiv, dapai daca se „huluie” tarisoara.

Stiu ca o sa spuneti ca de fapt voi stiti foarte bine despre ce vorbesc, ca doar nu o sa recunoasteti ca nu v-ati gandit deloc la ce riscuri ne supunem sau ca era mai interesant sa fiti bravi in fata celor pentru care scrieti, decat sa spuneti ca va bate inima al dracu de tare.

Ma gandesc ca ar fi util sa vizionam ce trebuie sa facem atunci cand este un cutremur, poate pe langa bancuri tinem minte macar doua, trei chestii care iti ne pot salva viata noua, copiilor nostri sau apropiatilor nostri.

Uber trebuie sa existe pentru ca asa vrem noi, clientii

Sunt un mare consumator de taxi, Uber sau Black Cab, pentru ca nu am permis, nu vreau sa am si sunt nevoit sa apelez la serviciile de transport. M-a bulversat zilele trecute un material difuzat de Stirile Pro TV in care am vazut cum protesteaza taximetristii impotriva Uber.

Taximetristii sunt foc si para pe soferii care „lucreaza” la UBER si au inceput sa plaseze comenzi pe aplicatie, cerandu-le soferilor sa fie dusi intr-un anumit punct, unde sunt asteptati de politie, aceasta fiind forma de protest aleasa de soferii de TAXI frustrati ca UBER le fura clientii fara sa fie nevoit sa plateasca taxe sau sa obtina autorizatii de transport.

Partial inteleg frustrarea taximetristilor, in special cand vine vorba de taxe, licente si de autorizatiile de transport pe care orice taximetrist este nevoit sa le achite / procure.

Insa cred ca UBER trebuie „legalizat” intr-un fel, pentru ca este o alternativa curata si de bun simt la serviciile de taximetrie care de mult sunt extrem de proaste.

Taxiul costa in Bucuresti 1.4 lei, la fel ca UBER, dar primesti ceva esential in a doua varianta

Tariful pe kilometru la taxiurile din Bucuresti variaza intre 1.39 si 1.4 lei pe kilometru la majoritatea companiilor, existand si preturi de 1.75 sau 1.79 lei/km la alte companii, deci nu este o diferenta foarte mare intre cele doua servicii, dar exista niste chestii, care mie mi se par esentiale, care deosebesc major taxiurile versus Uber.

In taxi in 80 din cazuri:

  • Esti nevoit sa asculti conferintele pe care de plictiseala le initiata soferii cu alti colegi / prieteni
  • 7 din 10 masini sunt jegoase…(am facut special un studiu in ultima saptamana la cursele in care a fost prezent)
  • Soferii nu au cei 7 ani de acasa, nu raspund la salut, nu multumesc, nu isi cer scuze daca intarzie
  • Daca nu lasi „spaga” ori ti se spune ca esti cam de porc, ori ti se tranteste o privire de parca ti-ar da in cap
  • In orice situatie in care clientul intra in contradictie cu soferul, clientul este cel tampit si nu prea risti sa ripostezi verbal ca risti sa ti-o iei

In UBER

Practic ce tot am spus eu mai sus are o mare legatura cu ceva ce Romania inca invata: Customer Service. Nu stim sa-l facem, nu vrem, nu putem, naiba stie.

Insa ori de cate ori am mers cu UBER nu am intalnit nici o situatie din cele de mai sus.

Soferii sunt amabili, respecta cu strictete regulile impuse de companie, nu asculta muzica, nu vorbesc la telefon, nu fumeaza in masina, nu te dau dracu si…nu iau spaga.

Uber trebuie sa existe pentru ca exista cerere, suntem multi care vrem servicii de calitate, nu vreau covorul rosu, vreau doar sa fiu transportat decent la adresa, sa nu ma simt ca deranjez foarte rau ca am indraznit sa cer un anume traseu, sa nu ma simt obligat sa las spaga pentru ca voi comanda des si daca stiu ca sunt zgarcit, nu mai vine nimeni la comanda si cer doar un lucru care este rar intalnit: respect fata de client.

Sunt convins ca si clientii sunt multi, prost educati si uneori prea enervanti, dar nu cred ca solutia este sa ne razbunam pe toti.

Este o singura companie de taxi unde nu am avut multe probleme: Meridian, doar ca de cand s-a hotarat compania sa automatizeze mai mult comenzile nu mai gasesti masini…

 

Lista companiilor cu care nu recomand sa circulati pentru ca am avut experiente foarte urate este:

Leone – era sa ma bata soferul ca a crezut ca am facut mai multe comenzi

D’artex – a fost foarte suparat ca in Clever nu am specificat corect adresa, 15 minute mi-a zis cum el are doua facultati si eu sunt cam bou ca nu sunt in stare sa plases o comanda

Sunt unele taxiuri de care fug cum fuge dracu de tamaie: Next taxi, street taxi…

Uber

Uber, repet, functioneaza in prezent in sistem de sharing, el ma duce, eu ii platesc, dar ce lejer te simti in masina, cat de bine te simti cand soferul de intreaba daca muzica din masina nu e pe gustul tau si sa ofere sa o schimbe….e WOW.

Nu mai spunde Black Cab, care este peste orice.

Vrei servicii mai bune?

Da io vreau si vreau sa si platesc pentru ele, pentru 1.4 lei nu pot cere multe, dar macar educatie pot? Ca nu eu am setat tariful domnilor taximetristi, voi fara noi e cam nasol si cam asa e si invers.

Astept ziua cand clientii vor refuza sa faca comenzi la taxiuri macar o zi, in semn de protest, sa le aratam ca fara noi e cam nasol, iar restul probemelor sa si le rezolve.

p.s. pentru ca sunt sigur ca voi mai merge cu taxiuri clasice si in viitor, va rog nu mai povetiti cum va curtati clientii si lasati acasa problemele cu sotia, nu trebuie sa stiu eu, cum am aflat azi ca „Este o proasta care nu stie nici macar sa suga…” despre ce era vorba am preferat sa uit.

Concluzie, eu vreau uber, si vreua sa existe, nu am scris asta sa-i laud ca mi-au dat ei bani sa zic de bine,vreau uber ca vreua alternativa, poate mai scumpa, merita fiecare ban.

p.s. domnilor taximetristi, incercati sa va castigatii clienti facand ce face uber, oferind respect si bun simt.

Atentie eu nu am nici cu taxiurile clasice, asta sunt seriviciiile ei  vor bani, nu customer service. Uber este in stare sa le faca pe toate. De ce sa i interzicem?

hai mai bine sa gasim solutii sa ii acopere legea.

Cum ar trebui sa se comporte un manager?

Astazi am asistat fara voia mea la o scena destul de bizara, cel putin pentru mine, care recunosc ca m-a pus mult pe ganduri.

Pe scurt: un amic de-al meu si-a deschis o companie de putin timp, iar astazi am fost invitat sa vad si eu „minunea” la care a muncit atat de mult.

Printre discutiile despre viitor si noua sa afacere am fost intrebat de asistenta amicului meu daca doresc sa beau ceva. I-am multumit domnisoarei respectuos pentru intentie si am specificat ca nu vreau nimic.

„SEFUL” a cerut o cafea, iar la scurt timp dupa „comanda”, domnisoara a venit cu produsul si mie mi-a adus un pahar cu apa pentru care i-am multumit frumos.

Decorul creat se sparge de ragnetul amicului meu, care i se adreseaza colegei sale in modul urmator: „Nu ti-a zis ca nu vrea nimic? Vrei sa-i dai apa cu forta?”

Jenat, incerc sa aplanez situatia si spun ca nu e nici o problema ca am primit un pahar cu apa ca oricum mi se facuse sete.

Domnisoara si mai jenata isi cere scuze ca a „indraznit” sa imi ofere apa si iese grabita din birou.

Marcat de faza il intreb: „De ce i-ai vorbit pe acel ton? Fata nu a facut nimic rau, mi-a adus apa…”

Amicul raspunde parca mai nervos ca la inceput: „Da mai da-o in …. mea, ca nu ma asculta deloc”.

Vazand ca un pahar cu apa a creat o semi furtuna, incerc sa evit subiectul si ma concentrez la discutia interesanta despre viitor.

Poate pentru voi nu s-a intamplat ceva grozav de urat, dar eu am plecat de acolo cu un gand: „Oare ce a facut fata aceea, draguta si amabila, de a meritat sa fie pocnita de mizerabilul ton?”

Ciudat este ca omul de care va vorbesc de fiecare data cand l-am intalnit a fost extrem de respectuos cu oricine, sa-l fi schimbat oare „statutul”?

Oamenii trebuie tinuti din scurt

Nu ma rabd si-l sun pe cetateanul patron sa-l intreb ce a fost cu acea reactie si-i impartasesc punctul meu de vedere.

Incepe sa imi spuna o teorie pe care mai ieri o blama si anume ca oamenii trebuiesc tinuti din scurt ca ti se urca in cap si, desigur, ca trebuie sa le fie „frica”.

Ma las pagubas in fata acestor vorbe si ma intreb: Trebuie sa fii un taran si un dobitoc ca oamenii sa te asculte?

Un manager trebuie sa fie respectat pentru munca sa

Am avut cateva ocazii sa fiu manager de personal sau de echipa in diversele joburi pe care le-am avut, dar de fiecare data am avut aceeasi deviza: oamenii se vor lua dupa mine daca muncesc cot la cot cu ei.

Nu am indraznit nici o clipa sa cred ca sunt peste ei, ca nu isi merita banii, respectul sau sa uit sa spun „te rog” sau „multumesc„.

De doi ani am in mana Smart Activity si pentru ca sunt in compania mea am putut sa fac eu propriile mele proceduri, firma mea de apartament se bazeaza pe o idee simpla: „Suntem o echipa, ne respectam, ne ajutam si culegem toti rezultatele muncii noastre. Fiecare dintre noi este foarte important si greu de inlocuit”.

Mi-am dorit mereu sa nu uit sa fiu om si sa nu uit ca fiecare coleg de-al meu este OM, nu robot.

Orice coleg de-al meu va poate confirma ca de fiecare data le cant aceeasi terorie, nu uitati sa fiti colegi, sa va ajutati si sa lucrati impreuna, fie ca esti redactor, director de vanzari sau producator video.

Am incercat mereu sa creez o atmosfera mai de familie, mai ca intre prieteni.

Da este adevarat oamenii vin la serviciu pentru bani, dar ce sa vezi…si eu tot pentru asta vin.

Imi place sa vad ca atunci cand intru pe usa se bucura si stiu ca nu urmeaza sa-i cert (ca mi-am amintit brusc ca sunt seful lor) si nu se ascund de mine sau se prefac ca muncesc, daca sunt in pauza.

Cred cu tarie ca un om care are incredere sa imi spuna ca-l deranjeaza ceva sau sa-mi reproseze ca am cerut prea mult este un om mai liber si mai fericit cu locul sau de munca.

Incerc sa le demonstrez cum se face ceva, aratandu-le practic, nu in teorie.

Merg pe ideea ca daca sunt asa de experimentat sau de „destept” si vreau sa schimb un mod de lucru, prima data il fac eu si le arat cum am facut, apoi le cer ca rezultatul sa fie aproape de ce mi-a iesit mie dar stilul sa fie al lor.

Cred cu tarie ca un manager este un alt coleg, care are responsabilitati si de care depind niste suflete, nu sclavi.

Imi place sa cred ca trebuie sa stii cate putin despre fiecare, ca atunci cand are o zi proasta sa reusesti sa-l intelegi, daca iti vezi colegul ca zace cu capul pe masa, nu trebuie sa astepti sa-ti ceara voie sa plece acasa, ci trebuie sa-l trimiti tu.

Mai cred si ca mereu este nevoie de o recompensa, chiar si pentru ritmul normal al muncii, in detrimentul „asta e treaba ta”.

Nu ai nevoie de cursuri de management sau hr ca sa stii sa gestionezi personalul, ai nevoie de mintea ta libera si trebuie mereu sa nu uiti ca in spatele unui target se afla oameni, cifrele se fac doar cu ajutorul lor si, desigur, al tau.

Un manager corporatist este un simplu cetatean care aplica proceduri

Multi blameaza corporatiile si stilul lor de lucru, dar cred ca pe de o parte exista un „Rezon” pentru care exista acele sute de proceduri.

E greu sa tii in frau 9 oameni, dapai 900 sau 9000.

Sigur ca te mananca naiba pana primesti un raspuns, pana escaladezi o problema de 10 ori cu zece departamente, dar probabil ca asa e corect.

Cred ca orice manager chiar si din corporatii trebuie sa aplice procedurile ca pentru oameni nu pentru masinarii.

In concluzie, problema cea mai mare este ca managerii uita ca lucreaza cu oameni si incep sa-i trateze ca pe sclavi sau roboti.

Nu sunt eu cel mai bun exemplu de manager, am multe de invatat, dar imi place de fiecare data cand un coleg imi arata ca am gresit, cand ma invata ce face el, cand imi explica cum ar fi mai bine si cand tragem linie suntem mai bogati, mai multumiti si mai fericiti.

Puterea este in mainile tale, managerule, tu poti sa decizi daca vrei sa vina ai tai la serviciu doar pentru bani si doar cu multa scarba.

 

„NEPREVAZUT” by Banca Transilvania

Astazi sistemul carduri al Bancii Transilvania a picat, nu se puteau retrage bani de la bancomat, nu se puteau efectua plati la POS sau alte operatiuni cu cardul si acest lucru a declansat haosul, dupa cum era si normal.

Desi problema era cunoscuta in interiorul Bancii Transilvania, clientii care faceau retrageri de la casierie erau comisionati. La 3 ore dupa ce pe Huff.ro a aparut in exclusivitate stirea, Banca Transilvania a postat, pe Facebook, un mesaj care din punctul meu de vedere a venit prea tarziu si care contine un cuvant care iti da fiori cand il auzi de la o banca.

„Din cauza unor activitati neprevazute de upgrade a sistemului informatic BT, momentan cardurile, bancomatele si POS-urile BT nu sunt functionale.”

Acest „neprevazut” este extrem de interpretabil si te cam sperie sa-l auzi de la una din cele mai mari banci din Romania. Am stat si am urmarit comentariile pe care BT le-a primit pe Facebook si am extras o lista de interpretari / glume, unele mai amuzante, altele mai putin facute pe aceasta tema:

– Sistemul Banca Transilvania a picat pentru ca cineva a apasat butonul de upgrade la Windows 10

– Bagheta zanului de la BT a fost scapata pe servere

– Zanul de la BT este in concediu si de aceea nu se rezolva rapid problema

– Zanul BT a gresit comanda catre univers si a daramat sistemul bancii

Eu cred ca este gresit sa spui „neprevazut” pentru ca asa cum puteti vedea, in doar cele 4 exemple, pe langa glume oamenii pot intelege ca sistemul nu este controlat si ca singur de capul lui face upgrade-uri, in conditiile in care se stie ca acestea se fac cu programari mari inainte si ca de multe ori clientii nici nu stiu ca sistemele au fost imbunatatite.

Este aiurea sa afirmi public ca un „upgrade neprevazut” te-a dat peste cap…pai tu, Banca Transilvania, ce pazesti?

Sigur ca probabil a fost o situatie grea si greu de solutionat, dar cred ca, atunci cand vrei sa comunici cu clientii si anunti public, trebuie sa ai mare grija la ce cuvinte folosesti, mai ales daca esti o banca.

Nu ma intelegeti gresit, eu sunt fan Banca Transilvania, toate cardurile si conturile mele sunt acolo, atat persoana fizica, cat si juridica, nu m-a deranjat aceasta situatie pentru ca am avut noroc sa ajung la ghiseu pana sa se aglomereze.

Situatii de acest gen se intampla si la case mai mari, dar poate totusi ii invatam si pe oamenii din agentii sa stie ce sa comunice, poate incercam sa invatam de fapt toti angajatii sa comunice mesaje care sa te calmeze nu sa te sperie.

Uitandu-ma in comentarii, am observat ca oamenii care au fost prin agentii au fost mai mult speriati de angajatii BT decat sa fie linistiti. In Suceava o angajata BT le spunea clientilor ca abia luni se va rezolva problema.

Iata cum o problema grava, pana la urma sa nu poti sa ajungi la bani te cam sperie, a fost de fapt si mai grava prin proasta gestiune a comunicarii.